Acesta cuprinde Fosta Școală Confesională Romano-Catolică, Biserica, capela și... Vezi mai mult aici
Bine ai sosit la obiectivul Nucleul Romano Catolic, parte a turului Rosia Montana sit UNESCO. Acesta cuprinde Fosta Școală Confesională Romano-Catolică (denumită local „Casa Albă”), Biserica Romano-Catolica, capela („Capolna”) și Cimitirul Romano-Catolic.
Să le luăm pe rând, prima clădire întâlnită la intrarea pe aleea bisericii pe stânga este fosta Școală Confesională Romano-Catolică (denumită local „Casa Albă”), care face parte din nucleul istoric confesional Romano-Catolic, așa cum este și nucleul confesional Unitarian, situat similar, în imediata apropiere a Pieței istorice centrale (parte a Târgului Minier istoric). Amplasarea construcției pe o terasă ferm încadrată de tradiționalii „maurii”- acele ziduri de piatră seacă, adică fără mortar, de la Roșia Montană, contribuie semnificativ la sublinierea arhitecturii sale particulare, motiv pentru care devine de înțeles denumirea utilizată de localnici – „Casa Albă”. Clădirea fostei Școli Confesionale Romano-Catolice din Roșia Montană, construită cel mai probabil la finalul secolului al XIX-lea, este caracterizată de simplitatea planului, de o expresie arhitecturală elegantă, inspirată din stilul neoclasic, asemănător cu cel al Bisericii Romano-Catolice. Detaliile precum cornișa proeminentă, soclul bine reliefat și aranjamentul ordonat al ferestrelor evidențiază influențele arhitecturii clasice. Aceste elemente conferă clădirii un aspect de rafinament cultural, în timp ce utilizarea acoperișului de șindrilă, specific pentru zona Roșiei Montane, păstrează legătura cu tradiția locală.
Conform tradiţiei locale, casa era destinată școlii şi locuinței învățătorului Parohiei Romano-Catolice. Dată fiind funcțiunea sa istorică, aceea de școală confesională, clădirea este încă vie în memoria a generații întregi de localnici. Trebuie menționat că în Roșia Montană, foarte diversă din punct de vedere confesional, cea mai mare comunitate religioasă este și în prezent cea catolică. Dintre cele 3 biserici amplasate în vechiul târg al satului, Biserica Romano-Catolică este cea mai activă și are în continuare o comunitate de enoriași practicanți numeroasă.
Mai sus de Casa Albă, urmând alea printre mormintele vechi aflăm Biserica Romano-Catolică Sf. Ladislau. Hramul acesteia este dat de către împăratul Ungariei canonizat, Ladislau I al Ungariei 1077-1095, al cărui mormânt se află în catedrala din Oradea.
Amplasată în partea de sus a localităţii, pe culmea unui deal, actuala clădire a Bisericii Romano-Catolice este cea mai recentă dintre bisericile istorice de la Roşia Montană, construită la 1860 pe locul unei prime biserici din piatră ridicată la 1783 şi distrusă în timpul Revoluţiei de la 1848. Aceasta a mai suferit o incendiere și în timpul răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784.
Proiectată pe fundalul stâncos al Masivului Cârnic şi înconjurat de crângul de brazi, biserica domină zona centrală a aşezării. Împreună cu clădirile principale ale parohiei grupate în vecinătate, biserica ilustrează, la fel cum se întâmplă şi în cazul Nucelului Unitarian, o caracteristică semnificativă a părţii centrale a localităţii: organizarea în nuclee confesionale.
Arhitectura bisericii este de expresie neoclasică, transmisă prin simetria compoziţiei, prin repertoriul de forme – goluri încheiate în arc în plin cintru, fronton şi timpane triunghiulare – şi prin detaliul decoraţiei – modenaturile specifice, ancadramentele şi cornişele profilate.
Spaţiul interior remarcabil, divizat în trei travee inegale, este acoperit cu bolţi a vela care păstrează încă decoraţia pictată originară şi cuprinde o serie impresionantă de amenajări şi elemente de mobilier arhitectural de secol XIX – altarul principal, altare secundare, amvon, orgă, strane.
Masa altarului este susţinută de două coloane cu capitel corintizant, retezate şi aşezate pe capitel – provenite probabil de la biserica anterioară. De o parte şi de alta a mesei sunt aşezate alte două piese sculpturale recuperate, în formă de con de pin funerar aşezate pe baze prismatice. Zona sanctuarului este delimitată faţă de navă printr-un parapet din piatră sculptat. În interior poți găsi și sculptura Sfintei Varvara care este considerată în zonă ca fiind protectoarea minerilor.
Mecanismul orologiului din turn este produs la 1885 de Fabrica de ceasuri de turn a Curţii Regale din Bavaria, Johann Mannhardt (Königlich Bayerische Hof-Thurmuhren-Fabrik Johann Mannhardt) din München, din atelierele căreia au ieşit şi ceasul din turnul Bisericii Negre din Braşov, la 1858 sau cel din turnul principal al Castelului Peleş, la 1907.
În fața bisericii avem statuia Sfantului Ioan Nepomuk o figură canonică populară în timpul perioadei habsburgice. În acele timpuri minerul nu era ocolit de necazurile neprevăzute precum explozii, asfixiere, căderi în mină, prin urmare vom întâlni mai mulți protectori ai minerilor, precum Sfantului Ioan Nepomuk sau Sfânta Barbara. În acest context, minerii erau dedicați rugăciunii și nu intrau în mine fără sa se roage și fără să ceara protecție înainte. Aceasta statuie a fost donata Parohiei Romano-Catolice de către unul dintre localnici.
Mica capelă din Cimitirul Romano-Catolic - situată chiar în fața bisericii este o construcție specială prin modul de amplasare deasupra unei cripte boltite și prin funcțiunea sa particulară, fiind utilizată în trecut ca spațiu pentru desfășurarea activităților școlii confesionale. Arhitectura sa de factură neoclasică, o plasează în aceeași atmosferă arhitecturală a ansamblului, marcată puternic de construcția amplă a Bisericii Romano-Catolice din apropiere. Capela este o componentă importantă a nucleului confesional Romano-Catolic, compus și în prezent din biserică (nr. 549), casa parohială (nr. 317), fosta școală confesională (nr. 320) și amplul cimitir.
Mărturia vieților de miner poate fi urmărită prin prisma pietrelor funerare care păstrează amintirea acestor familii care au contribuit la bogata viață din Roșia Montană. Monumente funerare cu decor deosebit, majoritatea cu nume sau inscripții în limba maghiară dar și cu emblema minerilor la căpătâi. Atenție și la urmele de pietre funerare, cioturi și cruci tocite de vreme care marchează o viață a unui miner a cărui istorie s-a pierdut în timp fără să-i mai știe urma nici unul de-a lui.
Ai ascultat conținutul dedicat obiectivului Nucleul Romano Catolic din Rosia Montana
Turul sitului UNESCO Rosia Montana, un proiect realizat de Asociatia Rosia Montana in Patrimoniul Mondial și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național cu informații culese de la localnici și surse scrise conform bibliografiei de pe site. Te încurajăm să urmărești harta dedicată de pe site pentru a repera noi obiective. Descoperă povestea locului, istoria ta, patrimoniul tău, la pas alături de noi!
Sfânta Varvara și nucleul romano-catolic. Îndreaptă-te spre Biserică și vei vedea pe partea stângă a aleii o... Vezi mai mult aici
Îndreaptă-te spre Biserica Romano-Catolică și vei vedea pe partea stângă a aleii o clădire căreia i se spune Casa Albă. Ai văzut-o? Acum imaginează-ți ce se află dincolo de pereții ei. Nu ți se pare și ție că se aud glasuri de copii? Apropie-te și atinge materialul din care este construită, admiră-i un pic înălțimea, ferestrele, ușa de la intrare. Acum aproape 150 de ani, această clădire a fost construită ca să fie școală. De fapt, indiferent de zonă, primele școli din țara noastră au fost construite în apropierea bisericilor de către preoți care au fost și profesori. Casa Albă, în fața căreia te afli acum a fost școala unde învățau copiii din familiile romano-catolice, o numeroasă comunitate religioasă din comuna noastră. Trebuie neapărat ca în acest moment să-ți spun ceva foarte frumos: în Roșia Montană au trăit pașnic timp de secole la rând oameni care aveau și au în continuare diverse religii. Așa se face că în prezent în comuna noastră se află 7 biserici creștine, dar de 5 confesiuni diferite. Acum te afli așadar în Nucleul romano-catolic pentru că un pic mai sus, pe deal, se află Biserica Romano-Catolică. Hai să ne îndreptăm spre ea! În timp ce mergi ca o furnică sau ca un cangur, ca o veveriță sau ca o pisică pe mica alee, eu am să-ți mai povestesc câte ceva. Uite, de exemplu, despre Sfânta Varvara, a cărei statuie o vei vedea în biserică. Se spune despre această sfântă că este protectoarea minerilor. Ei se rugau adesea la ea să-i apere de explozii, de prăbușirea tavanului minei sau de alte pericole care îi pândeau sub pământ. Niciun miner nu intra la șut fără să se roage Sfintei Varvara, Sfântului Ioan Nepomuc sau altor sfinți protectori.
Sfânta Varvara a fost o prințesă care a trăit acum mai bine de 1500 de ani în cetatea Heliopolis din Egipt. Dar, pe vremea aceea creștinii nu erau bine văzuți de împăratul de la Roma, iar ea s-a hotărât să devină creștină, în ciuda pericolelor care urmau să o amenințe din acest motiv. Se spune că a fugit de soldații romani care voiau să o prindă până când a ajuns în cetatea Laurium din Grecia. Iar acolo s-a ascuns pentru o vreme în minele de argint. Cât timp a stat ascunsă sub pământ, i-a protejat prin rugăciuni pe mineri de pericolele care îi amenințau. Chiar dacă a fost până la urmă prinsă și pedepsită, minerii greci, apoi cei din lumea întreagă au continuat să se roage la Sfânta Varvara până astăzi pentru a-i apăra atunci când coboară în adâncul pământului.
După ce o vei întâlni pe Sfânta Varvara în biserică, plimbă-te puțin printre pietrele funerare din cimitir și încearcă să citești numele de pe morminte. Vei vedea că multe sunt în limba maghiară și s-ar putea să mai descoperi un lucru. De fapt, chiar te provoc să-l cauți. Este vorba despre emblema minerilor. Arată așa: are un văntălăul așezat în cruce peste un șteicaț. Ai găsit? Hmm… da, știu, pe-aici se folosesc tot felul de cuvinte nemaiauzite. Deși locuiesc aici de atâta timp, nici măcar eu nu le știu pe toate. Dar de data asta îți pot spune că văntălăul și șteicațul sunt două unelte folosite de mineri în mină, ceva între ciocan și târnăcop. Acum că ți-am dat un indiciu, s-ar putea să-ți fie mai ușor. Ia de mână un adult și pornește în expediție.
După ce termini de explorat, ia loc undeva lângă biserică și uită-te spre vale. Cum te simți aici, în vârful dealului? Imaginează-ți o dimineață devreme, pe la 4-5, când întunericul este complet și dintr-o dată se vede câte un felinar ieșind de pe o stradă lăturalnică. Sunt minerii de altădată care intrau sub pământul Roșiei înainte de răsăritul soarelui și urcau la suprafața pământului un pic înainte sau după apus. Ce viață grea trebuie să fi avut! Nu este de mirare că am apărut noi, vâlvele, pe lume ca să avem grijă de locul acesta frumos. Înainte să mergi mai departe către Nucleul Unitarian, uită-te în sus, spre turnul bisericii. Mecanismul ceasului pe care îl vezi acolo a fost produs la Munchen acum aproape 150 de ani. În aceeași fabrică au fost produse și ceasurile pe care le-ai văzut sau le vei vedea la Biserica Neagră din Brașov sau la Palatul Peleș din Sinaia.
Acum hai mai departe, să cunoști un alt loc de poveste al Roșiei!
Biserica Romano Catolica în fundal dinspre drumul carierei Cetate
Biserica Romano Catolica în fundal la inceput de secol XX
Orga Bisericii Romano Catolice. Foto: Adrian Petri
Altarul Bisericii Romano Catolice. Foto: Adrian Petri